Una dintre cele mai semnate petiții, lansată pe 21 mai de Petrică Prisacariu, cere arestarea lui George Simion pentru instigare la violență și scoaterea partidului AUR în afara legii. Petiția a fost semnată până acum de aproape 6000 de persoane.
„Democraţia românească nu poate fi lăsată la cheremul unor fanatici care confundă libertatea cu anarhia şi patriotismul cu ura viscerală”, se arată în textul petiției de pe Petitieonline.
Documentul acuză o escaladare a discursului instigator la ură și violență, venite din partea liderului AUR.
„Acest individ a: instigat public la revolte şi confruntări cu instituţiile statului; folosit un limbaj agresiv, ameninţător şi denigrator împotriva oponenţilor politici, jurnaliştilor şi cetăţenilor cu alte opinii; încurajat idei antieuropene, antidemocratice şi a legitimat violenţa ca formă de expresie politică; încercat să submineze procesul electoral şi să răstoarne ordinea democratică.”, se arată în textul petiției.
Semnatarii cer „arestarea lui George Simion, în baza articolelor din Codul Penal care pedepsesc instigarea publică la violenţă, tulburarea ordinii publice şi atentatul la ordinea constituţională” și „scoaterea în afara legii a partidului AUR, în temeiul Constituţiei României, care interzice partidele care promovează ura, extremismul, xenofobia şi violenţa politică”.
Comentariile semnatarilor reflectă frustrarea și teama unora dintre cetățeni.
„Nu mă simt în siguranţă după ameninţările publice făcute de George Simion. Votanţii lui m-au jignit şi ameninţat în mediul online. Iar în supermarket şi pe stradă au devenit foarte agresivi”, scrie un internaut.
Anterior, pe 20 mai, o altă petiție semnată de peste 800 de persoane cerea „interzicerea lui George Simion în România”, motivând că „acţiunile şi discursurile sale contravin principiilor democratice şi afectează coeziunea socială, securitatea publică şi buna funcţionare a instituţiilor statului”.
O altă inițiativă, semnată de 11 persoane, solicită sancționarea declarațiilor în care Simion ar fi făcut aluzie la o „baie de sânge”, cerând CNCD și Parchetului General „să analizeze cu seriozitate declaraţiile în cauză”.
„Cerem tuturor liderilor politici să se delimiteze ferm de orice formă de instigare la violenţă sau intimidare; Facem apel la mass-media să trateze cu responsabilitate astfel de derapaje, fără a le amplifica fără analiză critică”, susţin iniţiatorii.
De partea cealaltă a baricadei, există petiții care contestă rezultatul alegerilor din 18 mai. Una dintre ele, lansată pe 21 mai și semnată de 9 persoane, cere anularea scrutinului și organizarea „unui nou scrutin integru”. Semnatarii susțin că alegerile „s-au transformat într-o farsă, marcată de nereguli flagrante şi suspiciuni covârşitoare de fraudă”.
„Solicităm nu doar o simplă investigaţie, ci un nou scrutin, desfăşurat sub o supraveghere naţională şi internaţională riguroasă”, se mai arată în document.
O altă petiție, inițiată pe 20 mai și semnată de 29 de persoane, cere retragerea acuzațiilor împotriva lui Călin Georgescu, fără a motiva această solicitare.
În paralel, unele petiții vizează cetățenii români din Republica Moldova. Pe 19 mai a fost lansată o inițiativă semnată de peste 1100 de persoane, care cere „verificarea cetăţeniilor române redobândite ale moldovenilor de peste Prut”. Petiția invocă suspiciuni privind domiciliile fictive și motivele redobândirii cetățeniei.
„Solicităm verificarea cetăţeniilor române oferite cetăţenilor moldoveni de peste Prut, care la solicită exclusiv pentru a putea pleca în alte ţări UE la muncă”, arată petiția.
Alte petiții similare solicită chiar „anularea paşapoartelor româneşti ale cetăţenilor Moldovei”.
În replică, Asociaţia Dreptul Basarabiei a inițiat o petiție care cere intervenția autorităților pentru combaterea acestor demersuri, acuzându-le de caracter discriminatoriu.
„Constatarea oficială a caracterului discriminatoriu şi ilegal al acestor petiţii; aplicarea de sancţiuni autorilor, în temeiul Codului Penal şi legislaţiei anti-discriminare” și „sesizarea administratorilor platformei Petitieonline.com pentru eliminarea conţinutului, conform responsabilităţilor legale privind combaterea discursului de ură”, sunt cererile ADB.
Citește și: Când să facem duș, dimineața sau seara? Explicațiile specialiștilor