Pensiile speciale reprezintă în continuare una dintre cele mai controversate și dificile probleme cu care se confruntă administrația condusă de Nicușor Dan în București.
Te-ar mai putea interesa și: CNPP: 11.637 de români beneficiau de pensii de serviciu în aprilie 2025. Care a fost creşterea faţă de luna anterioară
Economistul Adrian Negrescu a atras atenția asupra faptului că problema pensiilor speciale nu poate fi tratată eficient prin noi reglementări, ci doar prin eliminarea legilor speciale care au generat această categorie distinctă de pensionari. El argumentează că, în ultimele două decenii, legislația a creat un sistem paralel, cu un grup restrâns, dar privilegiat, de beneficiari care primesc lunar sume considerabile din fondurile publice, în condițiile în care aceste pensii nu sunt corelate cu contribuțiile reale la sistemul de pensii.
Negrescu insistă că soluția reală constă în abrogarea acestor legi speciale și nu în adoptarea unor noi norme care doar amână rezolvarea problemei.
„Problema pensiilor speciale trebuie rezolvată, iar soluția nu stă într-o lege specială, ci prin abrogarea legilor speciale care au impus aceste pensii începând cu guvernele anterioare”, spune economistul.
Fără o reformă legislativă radicală și fără o voință politică clară, numărul pensionarilor speciali ar putea crește semnificativ în următorii ani, ceea ce va aduce o presiune tot mai mare asupra bugetului public.
„Nicușor Dan trebuie să vină cu o soluție, mai cu seamă că nu mai există niciun risc de natură electorală, care să greveze până la urma urmelor o decizie politică în acest moment”, a spus Adrian Negrescu.
La sfârșitul lunii aprilie 2025, Camera Deputaților a adoptat o lege care modifică unele aspecte importante legate de pensiile speciale. Printre schimbări se numără eliminarea eșalonării pentru creșterea vârstei de pensionare și stabilirea unei limite clare privind nivelul pensiei magistraților. Cu toate acestea, procesul legislativ nu este încheiat, deoarece Senatul, care are ultimul cuvânt, a amânat decizia finală pentru două săptămâni, ceea ce a generat îngrijorări că reforma ar putea fi slăbită sau întârziată.
Negrescu consideră că aceste amânări nu mai sunt justificate, iar reforma ar trebui să fie implementată fără întârziere.
Magistrații sunt principalii beneficiari ai pensiilor speciale în România, cu peste 5.600 de pensionari care primesc lunar pensii medii de peste 25.000 de lei, dintre care o parte covârșitoare provine direct din bugetul de stat. Aceasta reprezintă o sumă foarte ridicată în comparație cu pensia medie a unui pensionar obișnuit.
Pe lângă magistrați, alte categorii privilegiate includ piloții civili, angajații parlamentari, diplomații, personalul Curții de Conturi, dar și personalul auxiliar al instanțelor. Toate aceste grupuri încasează pensii mult peste media națională, ceea ce accentuează inegalitățile și tensiunile sociale generate de acest sistem.
În aprilie 2025, peste 11.600 de persoane primeau pensii speciale, cu un număr în creștere față de lunile anterioare. Majoritatea primesc o parte a pensiei din sistemul contributiv, dar diferențele majore provin din sumele alocate direct din bugetul de stat. Această situație generează inegalități structurale și reprezintă o povară considerabilă pentru finanțele publice, în contextul unei crize financiare și al angajamentelor asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Nerealizarea reformei pensiilor speciale a avut consecințe și pe plan european: din cei 2 miliarde de euro preconizați pentru plata tranșei 3 din PNRR, România a primit doar 1,3 miliarde, restul de 700 de milioane reprezentând o sancțiune indirectă cauzată de tergiversarea reformelor și menținerea acestor privilegii.
Te-ar mai putea interesa și: Pensii 2025. De unde va face rost Nicuşor Dan de bani pentru indexarea pensiilor: „Ce pot să promit e că nicio pensie nu va scădea și că, imediat după ce ieșim din dezechilibrul economic în care suntem, vom lua măsuri”